Oggi, Lente Locale vi offre una nuova perla del poeta locrese Carlo Ernesto Panetta, una poesia che ripercorre i momenti del ritrovamento della statua della Persefone.
Con la consueta, tagliente ironia, Panetta mette in rima baciata una storia tutta locrese.
‘ A PERSEFONI
Volìa u mi àrzu pecchì non dormìa,
cercav’o viju si pigghjava sonnu,
ma verzu non ci fu c’’a menti jìa
a ‘nu fattu chi sap’’i “catanonnu”;
mi ‘mpreccicà’ a sta cosa … “d’un’a deci”
e i deci non mi fìtt’ u scindu cchjù.
Pensand’’a stori’ e Locr’ i quand’ i Greci
sbarcaru ‘nta ‘sti costi, ccussì fu.
E ndi portàru tutta la curtùra
già millinaria, ch’est’ancor’’a schjuma;
mìsar’’a ddritta ccà tri-quattru mura
e stàtuli di DDii, focu m’’i ‘lluma.
Ammenz’a chisti nc’er’ una di DDia
chi valìa tantu: era DDia d’’i morti
e ‘a stàtul’’a trovàru dint’a mmia,
‘mmucciàta, c’accordàru cosi storti.
Si dicu “dint’a mmia” non v’allarmati;
vi spiegu tutta quanta la questioni:
‘nta ‘nu troppit’i chilli ‘bbandunati
‘ccuppàta cu’ cuvert’e dovizioni
‘a tìnnaru ‘mmucciata ‘nt’’o troppìtu
pecchì vindùta fu di sutta bancu,
‘ccattàta i cu’ ndavìa grand’appetitu
di cos’antichi, chjnu d’oru jancu.
E jìu a finiri all’Altes i Berlinu!
Spiegativillu vui…non sacciu comu;
si vidi ca ‘ncuntrar’a ‘nu cretinu
riccu di terri llà … supa d’’u Gromu.
Scannapècuru nc’intr’assa’ e non pocu
chi tandu fìci, furbu, ‘ssa combutta
cu’ ‘i Germanesi chi facènu focu
e a tutti quanti ndi mentènu sutta.
Chillu chi sapìa tutt’’a verità
fu Giovinazz’, ’u patr’ i Don Peppinu,
u prèvit’i Muschetta chi anni fa
‘u ‘mburmàu cu cchjù i ‘nu litr’i vinu
u vidi si potìa laprìr’ ‘a storia:
‘u liberau, c’’u Vìspicu d’accordu,
ma lu massàru, rispettand’’a gloria,
non vorz’u parra e fu tuttu ricordu.
Omicell’i ‘na vota, chi volìti,
chi ‘mmantenènu la palora data
a lu patrùn’,’u megghju d’’i partiti:
cosa giurat’ è cosa cumandata !
Fràtima, giornalista d’’a Gazzetta,
e ‘Ncòrpora, studios’’i cosi ‘ntichi,
fìciaru viaggi ’nsemi ll’a Muschetta
ma ricavàru rumbul’e catrichi.
Sulu risulta ca ‘nt’o terrenu meu
‘sta stàtula, doppu ddumila anni,
fu ritrovata e pe’ ‘n omu babbeu
oji cercamu luc’i tutt’ ‘i ‘nganni.
Tarantu dici puru ch’est’a sua,
d’undi passau su’ tutti proprietari,
ma staci …undi vòrzar’’i pappua,
‘gnorant’o no chi furu sul’avari.
Persefoni s’’a tènun’o Museum
Reali di Berlinu e staci bona;
nu’, si volìmu, sulu ‘nu “Te Deum”
potìmu diri, ‘mmenz’a lamp’e trona!
CarloErnestoPanetta